Evgheni Prigojin, cunoscut ca șeful grupării Wagner, este în continuare achetat penal de către Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia. Ancheta vine în ciuda asigurărilor oferite de Kremlin, potrivit cărora, Prigojin nu va fi urmărit penal și că va pleca în exil în Belarus, conform informațiilor furnizate de cotidianul Kommersant, citat de Reuters.
Kremlinul nu a reușit să-l protejeze pe Prigojin
Dosarul penal împotriva lui Prigojin a fost deschis în conformitate cu articolul 279 din Codul Penal rus, în noaptea de vineri spre sâmbătă, atunci când Prigojin și oamenii săi au declarat că au trecut granița ruso-ucraineană în regiunea Rostov și au început un „marș al dreptății” spre Moscova.
Cu toate că unele surse media și conturi de Telegram au raportat că Parchetul General anulase, inițial, decizia de a deschide dosarul penal pentru „rebeliune”, punând astfel capăt urmăririi penale împotriva lui Prigojin, o sursă din cadrul parchetului a declarat că decizia de deschidere a dosarului penal nu a fost încă anulată și că ancheta privind „organizarea rebeliunii” continuă.
Criticile lui Prigojin, aduse oficialilor
Deși grupările de mercenari precum Wagner sunt interzise de legislația rusă, ele au devenit principalele forțe de asalt ale Rusiei în timpul invaziei în Ucraina. Prigojin, șeful Grupului Wagner, a criticat conducerile militare rusești, inclusiv pe ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și pe șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, pentru „incompetența” lor în războiul din Ucraina, pe care el afirmă că a costat viața a aproximativ „100.000 de soldați ruși”, conform informațiilor furnizate de EFE.
După ce a anunțat că a preluat controlul asupra orașului Rostov pe Don și al sediului Statului Major General al Districtului Militar Sud, Prigojin a ordonat retragerea unităților sale, afirmând că nu dorește „o vărsare mai mare de sânge”.
Criza de 24 de ore a fost mediată de președintele belarus Aleksandr Lukașenko, care se cunoaște 20 de ani cu Prigojin, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Ce pedeapsă riscă
Potrivit înțelegerii la care s-ar fi ajuns, Prigojin și oamenii săi s-au retras din Rostov pe Don și din regiunile Moscova și Voronej, iar Prigojin ar fi urmat să meargă în exil în Belarus și să renunțe la acuzațiile penale, pentru care risca o pedeapsă între 12 și 20 de ani de închisoare. În plus, mercenarii implicați în revoltă nu ar fi fost urmăriți penal, iar cei care nu au participat direct la rebeliune ar fi putut semna un contract cu Ministerul Apărării și ar fi intrat sub comanda lui Șoigu și Gherasimov.
Deși atât Șoigu, cât și președintele rus Vladimir Putin au ordonat tuturor unităților rusești de „voluntari” să semneze un contract cu Ministerul Apărării până la 1 iulie, Prigojin a respins categoric această cerință înaintea revoltelor. În prezent, nu se cunoaște locația exactă a lui Prigojin, ultima dată fiind văzut sâmbătă seara când părăsea Rostov pe Don sub aplauzele mulțimii, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Andrei Gurulev, deputat în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) și general în rezervă, a declarat luni că Prigojin și aliatul său, Dmitri Utkin, fost ofițer în trupele speciale ale GRU (serviciul de informații al armatei ruse), ar trebui să se sinucidă, în urma tentativei de rebeliune, conform publicației ucrainene Dialog.