În septembrie vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Cetățenii își vor alege reprezentanții în Parlament și vor decide cui încredințează, pentru următorii ani, puterea de a forma un guvern care să administreze statul și să guverneze.
Votul din acest an este unul mai special. Am putea spune că nu este neapărat un vot care legitimează o putere pentru patru ani, ci un vot mai important decât în alte alegeri de acest fel.
De ce putem afirma acest lucru? Din cauza contextului geopolitic și a evenimentelor care marchează lumea. De la est la vest, de la sud la nord, absolut toți analiștii, experții și unii politicieni spun că lumea se reașează. Este o confruntare globală între regimurile autoritare și cele democratice. Există un război deschis la granița Republicii Moldova, un război hibrid pe care îl poartă Federația Rusă pe întreg teritoriul NATO și, recent, a izbucnit un alt război, între Israel și Iran.
Lumea se schimbă de la o zi la alta, iar la finalul acestor conflicte, ne așteptăm cu toții să vedem o nouă ordine mondială și o trecere într-o etapă diferită față de ceea ce am cunoscut în ultimii 30 de ani.
De aceea, votul din 28 septembrie are o greutate mult mai mare decât în alte ocazii.
Republica Moldova a fost, în ultimii ani – de la declararea independenței încoace – într-o luptă continuă pentru identificarea propriului drum. Dacă în anii 2000 mulți cetățeni nu știau ce să aleagă – aderarea la UE sau menținerea în zona de influență rusă –, recent am avut un referendum care a consfințit voința majorității: aderarea la Uniunea Europeană.
Previziunile privind rezultatul alegerilor din septembrie nu sunt însă optimiste. Partidul de guvernământ, PAS, nu pare capabil să obțină un scor care să-i permită formarea unei majorități parlamentare. Este erodat, au existat multe greșeli, și a guvernat în vremuri extrem de dificile – cu o pandemie severă și cu un război chiar la granița Moldovei.
Starea de spirit a populației este afectată atât de aceste vremuri grele, cât și de greșelile făcute la guvernare. Așteptările au fost mari atunci când PAS a venit la putere, însă ele nu au fost împlinite.
Adevărul trebuie privit în față, pentru că doar așa pot fi identificate soluții – câte mai sunt – pentru găsirea unei formule de guvernare care să asigure o majoritate pro-europeană.
Ce ar însemna ca, în Republica Moldova, să ajungă la putere Rusia?
În aceste condiții, este necesară o analiză și o proiecție asupra viitorului Republicii Moldova, în scenariul în care la putere ar ajunge o forță politică pro-rusă. Știm cu toții că forțele pro-ruse din Moldova sunt complet dependente de Moscova. Nu au capacitate deplină de decizie și nu fac aproape nimic fără „indicațiile Kremlinului” – nici în politica internă, nici în cea externă. De la momentul în care PSRM își îmbarca deputații spre Moscova (în 2020) până la anii în care Șor își coordonează partidul din capitala Federației Ruse, iar Dodon primește ordine prin telefon, nu s-a schimbat nimic.
Așadar, putem spune direct: ce ar însemna ca, în Republica Moldova, să ajungă la putere Rusia?
Este evident pentru toată lumea că, din punct de vedere politic, s-ar produce o reorientare strategică. Parcursul pro-european ar fi blocat, iar instituțiile statului ar fi preluate de oamenii Moscovei.
Primul aspect asupra căruia trebuie să reflectăm sunt implicațiile de securitate pe care le-ar aduce aceste transformări.
Republica Moldova ar deveni, în scurt timp, un stat ostil Ucrainei și României. Este cunoscut obiectivul Federației Ruse în războiul din Ucraina. Moscova urmărește să încercuiască Kievul ca într-un clește. Faptul că Maia Sandu a făcut publice informații despre intenția aducerii a 10.000 de soldați ruși în Transnistria arată cât de mare este îngrijorarea.
Rușii își doresc cucerirea Odesei, iar deschiderea unui nou front – aducerea de trupe în vestul Ucrainei, adică în Transnistria – ar spori considerabil șansele de reușită.
Republica Moldova ar fi introdusă în postura de agresor, ar deveni un nou Belarus, chiar dacă Maia Sandu ar rămâne în funcția de președinte. Istoria ne arată că președintele moldovean poate fi suspendat temporar, astfel încât președintele Parlamentului să semneze în locul său documentele necesare.
România ar avea un stat vecin instabil, aliat strategic al Rusiei, la granița estică a Uniunii Europene și a NATO – cu o creștere semnificativă a riscurilor și un potențial ridicat de intensificare a războiului hibrid.
Cetățenii pro-europeni din Republica Moldova s-ar trezi, peste noapte, atrași într-un conflict. Probabil, în acel moment, retorica Rusiei s-ar schimba foarte puțin. Cuvântul „pace”, folosit obsesiv, ar fi transformat într-un mesaj de tipul: „Moldova trebuie să contribuie la instaurarea păcii în Ucraina, prin permiterea intrării trupelor ruse pe teritoriul său”.
Ce ar însemna o putere rusă la Chișinău din punct de vedere economic?
În ultimii patru ani, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova un ajutor de 1,6 miliarde de euro – sub formă de granturi și împrumuturi. Banca Mondială a oferit 730 de milioane de dolari, tot prin granturi și împrumuturi.
Acești bani au fost direcționați spre dezvoltarea statului, a infrastructurii și pentru sprijinirea populației. Nu au dus neapărat la o schimbare resimțită imediat în nivelul de trai, dar au menținut statul moldovean pe linia de plutire. Moldova rămâne un stat care depinde de injecțiile financiare externe.
În timp ce Moscova folosea gazul ca armă de șantaj și creștea prețurile, România și Uniunea Europeană ajutau Chișinăul să facă față crizei energetice.
Un guvern pro-rus la Chișinău ar duce inevitabil la înghețarea fondurilor europene. Nu poți ajuta financiar un stat care devine ostil.
Pe cale de consecință, s-ar reduce și investițiile străine, turismul, iar unele firme care activează acum în Moldova s-ar putea retrage din cauza creșterii instabilității.
Ar putea Federația Rusă să susțină financiar Republica Moldova, așa cum a făcut UE?
Federația Rusă nu are istoric de programe economice comparabile cu cele ale UE sau FMI. Nu a oferit credite masive după 2022. Nu există precedent în care Rusia să fi adus bunăstare – nici măcar propriei populații. Singura constantă: îmbogățirea oligarhilor.
Poate că Rusia ar livra gaz mai ieftin, dar doar cu condiția ca Moldova să renunțe la diversificarea surselor energetice.
Concluzia: un guvern pro-rus înseamnă pierderea a miliarde din finanțarea occidentală, risc major de sărăcire, dependență energetică severă.
Ce ar însemna toate acestea pentru societatea moldovenească?
– Un risc crescut de tensiuni interne între segmentul pro-european (mai ales din Chișinău și rândul tinerilor) și cel pro-rus (din zonele rurale și autonome).
– Creșterea naționalismului moldovenist de tip sovietic (antiromânesc).
– Reprimarea discursului unionist sau românofon.
Cetățenii care s-au bucurat de beneficiile Acordului de Asociere și de libertatea de a circula în Vest s-ar trezi peste noapte trăind într-un stat izolat. Dintr-un stat prieten al UE, Moldova s-ar transforma într-un stat adversar al valorilor și principiilor europene și românești.
Pe scurt, acestea sunt teme serioase de reflecție. Toate aceste lucruri trebuie analizate atent de fiecare cetățean, chiar și de cei de etnie rusă, care apreciază libertatea.
Așa cum spuneam la început, aceste alegeri nu sunt importante doar pentru următorii patru ani. Ele sunt decisive pentru următorii 30 de ani. S-au făcut progrese remarcabile, iar pierderea lor ar fi o tragedie.
Moldovenii trebuie să dea un vot rațional, nu emoțional. Este firesc să existe nemulțumiri. Dar un vot de supărare poate avea consecințe mult mai grave decât supărarea însăși. Este indiscutabil că PAS are multe greșeli la activ, dar alternativa este incomparabil mai rea. Dacă Moldova va fi prinsă într-o reașezare globală de partea Rusiei, asta poate însemna 30–50 de ani pierduți. O întoarcere în anii ’40. O revenire la vremurile URSS.
Ar fi 30 de ani de independență irosiți. Iar lagărul lui Putin poate fi mai dur decât cel sovietic.
Autor: Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial a lui Traian Băsescu