Ziua Victoriei a fost transformată de Rusia într-un instrument de propagandă și revendicări teritoriale. Opinia aparține directorului Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „9 mai la Moscova, Kiev și Chișinău, trei fețe total diferite”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit lui Marin Gherman, ziua de 9 mai, care ar trebui să comemoreze victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deturnată de Kremlin pentru a justifica viitoare acțiuni militare sau revendicări teritoriale în Europa.
Marin Gherman atrage atenția asupra modului în care Rusia a transformat Ziua Victoriei, marcată anual pe 9 mai, într-un instrument politic și propagandistic, mai ales după venirea la putere a președintelui rus, Vladimir Putin.
„Odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin, în Rusia au apărut o serie de simboluri și nuanțe ale acestei sărbători, care nu au alt scop decât să genereze continuitate politică. Adică să fie folosit Marele Război pentru Apărarea Patriei, o altă invenție a propagandei ruse, pentru a justifica viitoare acțiuni și pretenții teritoriale ale Rusiei. Ceea ce înseamnă că Rusia poate interveni militar pe teritoriul oricărui stat din Europa”, a spus Marin Gherman.
Marin Gherman a explicat că, după război, Rusia a promovat o serie de mituri legate de rolul său în eliberarea Europei.
„Sunt promovate o serie de mituri precum că ei au eliberat România, Basarabia, Polonia, ei au eliberat jumătate din continentul european. Atât de bine au eliberat, încât au anexat teritorii și nu le-au mai dat niciodată înapoi. Un simbol folosit în contexte electorale este panglica Sfântului Gheorghe, inclusiv în Republica Moldova și Ucraina”, a explicat Marin Gherman.
Gherman amintește că în cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a fost una dintre cele mai afectate republici sovietice, cu un număr imens de victime. În acest context, el consideră că acuzațiile Rusiei potrivit cărora ucrainenii ar fi „naziști” sau „neo-naziști” sunt nu doar false, ci și profund imorale.
„Ucraina a renunțat treptat la o serie de clișee propagandistice sovietice începând cu 2016. Pentru că din cele 25 de milioane de victime, majoritatea au fost pe teritoriul Ucrainei și Kievul, oficial, susține că cei mai mulți morți au fost etnici ucraineni. Contribuția poporului ucrainean la combaterea nazismului este cea mai importantă la nivelul întregii URSS. Au murit mai mulți ucraineni decât ruși. De aceea, să-i acuzi pe ucraineni că acum sunt naziști și neo-naziști este imoral și din perspectivă istorică, pentru că ucrainenii și-au dat viața cel mai mult în cel de-al Doilea Război Mondial pentru a combate nazismul”, a punctat directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți.
Dezbaterea publică la tema „9 mai la Moscova, Kiev și Chișinău, trei fețe total diferite” este ediția a 330-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
